Psihoterapia este, pentru mine, cel mai onest loc din lume. Aici nu trebuie să demonstrezi nimic, nu trebuie să fii puternică, nu trebuie să joci niciun rol. Ai voie să fii obosită, furioasă, confuză. Ai voie să recunoști că, deși pari bine, în interior e o furtună pe care nu mai știi cum să o ții sub control.
Iubesc psihoterapia tocmai pentru că scoate la lumină ce mulți numesc defecte, dar ceea ce sunt, de fapt, sunt traume ascunse. Povești neterminate, dureri pentru care nu ai avut timp, spațiu sau cuvinte. Și da, cred că psihoterapia este unul dintre cele mai puternice instrumente de vindecare pe care le avem. Nu ești ciudată, ești doar rănită. Mulți oameni intră în cabinet convinși că au ceva fundamental greșit în ei.
De fapt, ce găsim aproape de fiecare dată sunt:
- copilărie în care trebuia să fii cuminte, bună, perfectă
- emoții puternice pentru care nu a avut nimeni loc
- rușine și vinovăție care au crescut în interior ani de zile
- mesaje de tipul nu plânge, nu deranja, nu te mai smiorcăi, nu fi slabă
Traumele ascunse nu arată mereu ca o dramă din filme. De multe ori arată așa:
- nu poți spune nu, chiar și când ești epuizată
- te temi constant că vei fi respinsă sau criticată
- te superi pe copilul tău cu o intensitate care te sperie
- te simți responsabilă pentru emoțiile tuturor
- ți-e rușine să ceri ajutor, dar aștepți ca ceilalți să își dea seama singuri că ți-e greu
Psihoterapia nu te repară, pentru că nu ești stricată. Psihoterapia te ajută să vezi de unde vin reacțiile tale și cum poți să nu mai trăiești în mod automat, ci în mod conștient. Ce sunt traumele ascunse și cum se văd în viața de zi cu zi. Traumele ascunse sunt acele răni emoționale pe care ți le-ai promis, la un moment dat, că le vei ignora, ca să poți funcționa.
Ele apar:
- în felul în care țipi la copil, deși ți-ai promis că nu vei face niciodată ce ți-au făcut ție părinții
- în perfecționismul tău obositor
- în nevoia de control, pentru că altfel simți că totul se prăbușește
- în relații în care te mulțumești cu firimituri de iubire, doar ca să nu fii singură
Trauma ascunsă nu spune sunt rănită, ci se aude cam asa:
- nu am timp de mine
- lasă, nu e așa grav
- alții sunt mai rău decât mine
- eu pot duce, întotdeauna am dus
Psihoterapia ia aceste fraze aparent banale și le pune în lumină. Le întoarce pe toate fețele până când devine clar că nu vorbim despre forță, ci despre supraviețuire. Ce se întâmplă, de fapt, într-o ședință de psihoterapie?
Iubesc psihoterapia pentru că nu este despre a primi sfaturi, ci despre a-ți recăpăta puterea asupra propriei vieți.
Într-o ședință de psihoterapie:
- punem nume pe ce trăiești
- legăm reacțiile tale prezente de rădăcinile lor din trecut
- găsim tipare care se repetă în relațiile tale
- înveți să recunoști emoțiile, să le simți, nu să le îngropi
- îți construiești un spațiu interior în care nu te mai pedepsești pentru fiecare greșeală
Psihoterapia nu îți schimbă trecutul, dar schimbă felul în care trecutul îți conduce prezentul. De ce iubesc psihoterapia ca spațiu de vindecare a traumelor ascunse
Iubesc psihoterapia pentru că:
- este un spațiu fără judecată
Poți spune lucruri pe care nu le-ai rostit niciodată cu voce tare. Poți recunoaște că uneori îți vine să fugi, să lași totul baltă, să nu mai fii mamă, parteneră, colegă. Și în loc să fii etichetată, ești înțeleasă. - îți explică, nu te etichetează
Nu ești dramatică, ești rănită. Nu ești rece, te aperi. Nu ești exagerat de sensibilă, ai trăit prea mult timp în medii în care sensibilitatea era pedepsită. - îți întoarce puterea
În loc să trăiești la mâna declanșatorilor tăi emoționali, înveți să-i recunoști, să te oprești, să alegi alt răspuns. Din automatism treci la conștiență. - îți oferă o hartă
Traumele ascunse te fac să te rătăcești în propria viață. Psihoterapia devine o hartă clară: de aici vii, aici ești, aici poți ajunge.
De ce este periculos să tot amâni întâlnirea cu traumele tale? Când nu îți lucrezi traumele ascunse, nu rămân pur și simplu pe loc. Ele:
- se transformă în anxietate, atacuri de panică, insomnie
- se duc în corp: dureri de cap, migrene, tensiune, probleme digestive
- se traduc în relații reci, conflictuale sau dependente
- ajung, inevitabil, și la copilul tău, prin tonul vocii, prin reacțiile tale, prin limitele tale neclare
Poți să spui la nesfârșit eu sunt bine. Dar corpul tău, relațiile tale, oboseala ta de fond spun altceva.Psihoterapia, atunci când vrei mai mult decât supraviețuire
Iubesc psihoterapia pentru că îi ajută pe oameni să treacă:
- de la a duce la a trăi
- de la a se anestezia la a fi prezenți
- de la a se simți victime la a-și asuma rolul de autor al propriei vieți
Nu este un drum ușor. Uneori doare. Scoatem la lumină ceea ce ai învățat să ascunzi. Dar este singurul drum care duce la o vindecare reală, nu doar la câteva vorbe frumoase puse peste răni deschise.
Dacă simți că textul acesta te-a atins cumva, dacă ai simțit, citind, că vorbește despre tine:
- despre furia ta pe copil, care apare de nicăieri
- despre oboseala ta de fond, care nu trece cu un weekend liber
- despre rușinea și vinovăția pe care le cari de ani de zile
atunci acesta este, probabil, momentul în care traumele tale ascunse îți cer să le vezi.
Dacă vrei să nu mai duci totul singură și să înțelegi cum îți influențează traumele ascunse felul în care iubești, muncești și crești copilul, caută un spațiu de lucru ghidat. Un loc în care cineva să pună ordine, claritate și sens în tot ce trăiești.
Și, dacă simți că acest articol ar putea fi o oglindă blândă și pentru altcineva, dă-l mai departe. Uneori, un singur text poate fi începutul unei vindecări pe care cineva a amânat-o ani la rând.
Mirela Horumbă, psiholog pentru tine și familia ta
